De unde sunt denumirile lunilor:
gerar, făurar, mărţişor, prier, florar, cireşar, cuptor, gustar, răpciune,
brumărel, brumar, undrea, care se află în calendarul ortodox român?
Adesea vedem ca în
Calendarul folosit de Biserica Ortodoxa Română sub denumirea lunilor cu nume
romane apare şi o alta denumire care se dorește acestor luni, care ne induce gândul
eronat, ca aşa le denumeau străbunii noştri valahi. Aceste denumiri de luni
sunt: gerar, făurar, mărţişor, prier, florar, cireşar, cuptor, gustar,
răpciune, brumărel, brumar, undrea.
În timpul Revoluţii
Franceze s-a elaborate un nou calendar anticreştin şi o noua era anticreştină, Era
Revoluţii Franceze, anul 1 fiind 1793.
În România acest a pătruns
prin faptul că numele lunilor acestui calendar după ce au fost românizate, sunt
introduse în calendarul Biserici Ortodoxe Romane. Aceste denumiri de luni sunt:
gerar, făurar, mărţişor, prier, florar, cireşar, cuptor, gustar, răpciune,
brumărel, brumar, undrea[1]. Cu omoloagele din limba
franceză: Florar în română, floreal în franceză; brumar, brumărel în română,
brumaire în franceză.
„Calendarul Republican Francez sau
Calendar Revoluţie Francez a fost un calendar creat şi implementat în timpul
Revoluţiei Franceze, şi utilizate de către guvernul francez, aproximativ 12 de
ani de la sfârşitul anului 1793 - 1805, şi pentru 18 zile
la Comuna din Paris în 1871. Noul sistem a fost proiectat în parte
pentru a elimina toate influenţele religioase şi regaliste din calendar.”[2]
„În
timpul celor 12 ani cât a fost în vigoare, calendarul a fost folosit în Franța
și coloniile acesteia din America și Africa.”[3]
Comuna
din Paris în 1871
„Comuna
din Paris [...] a fost un guvern care a condus Parisul începând cu 28 martie
și până la 28 mai 1871. Ea a existat înaintea rupturii dintre anarhiști și marxiști,
și ambele grupuri o consideră prima preluare a puterii de către clasa
muncitoare în timpul Revoluției Industriale.”[4]
Structura
Calendarului
În Calendarul Republican Francez „anul începea la 22 septembrie odată cu [...] echinocţiul de
toamnă, anul avea 12 luni a câte 30 zile. Lunile se împărţeau în 3 decade
astfel dispărând săptămânile. Numele lunilor fuseseră alese din fenomene ale naturii
şi agricultură. Lunile
încep de la începutul anotimpurilor astronomice precum în zodiacul grec.”[5]
Lunile calendarului erau :
„Toamna:
Vendémiaire […]
Brumaire […]
Frimaire […]
Iarna
Nivôse […]
Pluviôse […]
Ventôse […]
Primăvara
Germinal […]
Floréal
[…]
Prairial
[…]
Vara
Messidor […]
Thermidor […]
Fructidor
[…]
Zilele decadelor
primidi, duodi, tridi,
quartidi, quintidi, sextidi, septidi, octidi, nonidi, décadi.
Zilele anului
În loc
să poarte nume de sfânt, ca în calendarele creştine, fiecare zi este asociată
unui mineral, plantă, animal (zilele terminate în cifra 5), sau unei unelte
(zile terminate în cifra 0) ”[6].
Dacă
cercetăm canoanele Bisericii Ortodoxe vedem ce aceasta sancționează creștinii
care țin calendare păgâne sau sărbători păgâne:
„Canonul 62 Trulan (Praznicele și datinile
păgânești să nu fie ținute de creștini)
Aşa-zisele
Calende şi cele numite Vota şi cele chemate Brumalia, şi prăznuirea care
se face în cea dintâi zi a lunii lui martie voim ca de îndată să fie scoase din
vieţuirea credincioşilor. […] De aceea, cei care de acum înainte
s-ar apuca să facă ceva din cele zise mai înainte, după ce au fost puşi în
cunoştinţă, poruncim ca aceştia, dacă ar fi clerici, să se caterisească, iar
dacă ar fi laici, să se afurisească.
(24, 51, 65 Trulan[7]; 54 Laodiceea.; 13 Gangra.;
15, 45, 63 Cartagina.)
Canonul 65 Trulan (Datina aprinderii focului la lunile noi să înceteze)
Poruncim
de la canonul de faţă (înainte) să înceteze focurile care se aprind de către
unii la lunile noi, înaintea sălaşelor proprii de lucruri, sau a caselor, şi pe
care, după un obicei vechi, se apucă să le sară. De aceea, oricine ar face ceva
de acest fel, dacă ar fi cleric, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se
afurisească. Căci este scris în (cartea) a IV-a a împăraţilor: „Şi a zidit Manase
altar întregii oşti a cerului, în cele două curţi ale casei Domnului, şi a
trecut prin foc pe fiii săi, şi prezicea din semne şi ghicea din zborul
păsărilor, şi a făcut grăitor din stomac (ventriloci), şi a înmulţit pe
ghicitori, şi a înmulţit facerea răului înaintea Domnului ca să-L mânie pe El
(IV împ. 21, 5-6).
(24,
51, 62 Trulan; 54 iMod.; 13 Gangra.; 15, 45, 63 Cartagina.)[8]
[1] Ac de croşetat.
[3] Calendarul
republican francez, www. wkipedia. org,
accesat la data de 4.05.2012.
[4] Comuna
din Paris, www. wikipedia.org, accesat la
data de 22.04.2014.
[5] Calendarul
republican francez, www. wkipedia. org,
accesat la data de 4.05.2012.
[6] Calendarul
republican francez, www. wkipedia. org, accesat la data de 4.05.2012.
[7] Canoane de la a doua sesiune a Sinodul al VI-lea Ecumenic.
[8] Canoanele bisericii ortodoxe, wwww.comptepv.typepad.fr/canonice/2009/07/canoanele-bisericii-ortodoxe-1.html,
accesat la data de 20.12.2013.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu