joi, 27 iunie 2013

Crăciunul înlocuiește o sărbătoare păgână? Sărbători bisericești. Partea a I-a.

.„Sărbătoarea Nașterii Domnului (Natalis Domini) în ziua de 25 decembrie, a înlocuit sărbătoarea păgână a solstițiului de iarnă (natalis solis) a zeului persan Mithra de care era legat cultul soarelui, Hristos fiind totodată numit ‹‹Soarele Dreptații››. [1]
Este adevărată aceasta afirmatie?
Nu. Despre Iisus, a fost profețit că se va numii Soarele Dreptăţii. Iată, versetele:

Maleahi 3.20 :
19. Căci iată vine ziua care arde ca un cuptor. Şi toţi cei trufaşi şi care făptuiesc fărădelegea vor fi ca paiele, iar ziua care vine îi va arde, zice Domnul Savaot. ‹‹Şi nu va rămâne din ei nici rădăcină, nici ramuri. 20. Şi va răsări pentru voi, cei care vă temeţi de numele Meu, Soarele dreptăţii, cu tămăduire venind în razele lui şi veţi ieşi şi veţi zburda ca viţeii de îngrăşat. 21. Şi veţi călca în picioare pe cei răi, care vor fi ca cenuşa sub talpa picioarelor voastre, în ziua când Eu voi face judecată››, zice Domnul Savaot.;
Zaharia 3.8 :
8 Auzi acum, tu, Iosua, mare preot, tu şi cei mai apropiaţi ai tăi care-ţi stau înainte!; căci ei sunt bărbaţi prezicători: căci, iată, Eu Îl aduc pe servul Meu Răsăritul.”
 Luca 1.79 :
78. Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus, 79. Ca să lumineze pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii.
Psalm26: „Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea.”
Psalmul 18: În soare Şi-a pus locaşul Său; şi El, ca un mire ce iese din cămara Sa, bucura-Se-va ca un uriaş ce-Şi aleargă drumul. De la marginea cerului îşi are ieşirea,
pân' la marginea cerului îi este alergarea, şi nimic nu se poate ascunde de căldura lui.
Isaia 9.1: „Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi.”
Isaia 60.1-2:  „Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi slava Domnului peste tine a răsărit. Căci iată întunericul acoperă pământul, şi bezna, popoarele; iar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui străluceşte peste tine. Şi vor umbla regi întru lumina ta şi neamuri întru strălucirea ta.”.
În Ioan 12:46: Mântuitorul însuşi se numeşte pe Sine lumină: „Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric”.
Ioan 1.1-11: „Întru'nceput  era Cuvântul  şi Cuvântul era la Dumnezeu  şi Cuvântul Dumnezeu era.
Acesta era dintru'nceput  la Dumnezeu; toate printr'Însul s'au făcut şi fără El nimic nu s'a făcut din ceea ce s'a făcut.
Viaţă era într'Însul, şi viaţa era lumina oamenilor; şi lumina întru întuneric luminează şi întunericul nu a cuprins-o .
Fost-a om trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan .
Acesta spre mărturie a venit, să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
Nu el era Lumina, ci să mărturisească despre Lumină. Lumina era cea adevărată, Care, venind în lume, luminează pe tot omul.
În lume era şi lumea printr'Însul s'a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.”
1 Ioan 1.5; 6-7: „Şi aceasta e vestea pe care noi de la El am auzit-o şi v'o vestim: că Dumnezeu este lumină şi că'ntru El nu-i nici un întuneric.
            Dacă noi zicem că avem părtăşie cu El, dar umblăm întru întuneric, minţim şi nu săvârşim adevărul; dar dacă umblăm întru lumină, aşa cum El Însuşi este în lumină, atunci avem părtăşie unul cu altul, şi sângele lui Iisus, Fiul Său, ne curăţeşte pe noi de tot păcatul.”


[1] Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericiască universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p.106.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu