„În oastea lui Mihai Viteazul au slujit
preoții Teodor din Sangeorzul Bistritei și Stoica din Farcas (jud Dolj).
Un
episcop cu numele Teodor din Vârșeț s-a răsculat cu romanii bănățeni împotriva
turcilor în 1594, iar episcopul Sava din Ineu a cucerit Lipova de la aceștia,
în 1606. Preotul Simion Brancovici din Ineu (viitor mitropolit Sava)
s-a ridicat adeseori tot împotriva turcilor, împreună cu credincioșii sai.
Câțiva
ani mai târziu, prin 1659-1660, un preot pe nume Gheorghe, din satul Ciurlia din
Munții Apuseni, conducea sase sute de romani împotriva turcilor, fiind apoi
prins de aceștia și tras în teapa.
În
1717, preotul Lupu Șandru din Borșa, - în fruntea romanilor maramureșeni- a
învins o hoarda tătari care prădaseră tara, reușind sa elibereze din mâinile lor vreo
10.000 de robi din satele învecinate
”[1]
[1]
Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006,
p. 321.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu