Schimbarea calendarului. Calendarul pe Still nou vs Calendar pe Stil vechi. Partea a I-a din XI

Cei ce susțin stilul nou afirmă: calendarul este o problemă strict științifică de astronomie.

Ceea ce nu este adevărat.

Obârşia calendarului este dumnezeiască, vedem în Biblie ca Dumnezeu creează lumea în şapte zile. Apoi pe Muntele Sinai Dumnezeu dăruieşte oamenilor cele Zece Porunci iar în a patra poruncă ne spune să lucrăm șase zile iar în ziua a şaptea să ne odihnim (Iesire 20. 8-11) .

În aceasta poruncă vedem clar ca poporul lui Dumnezeu trebuie să respecte un calendar șase zile să lucreze iar a șaptea să se odihnească, mai vedem că: „a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o” ( Iesire 20.11) deci timpul sărbătorilor este un timp sfânt şi binecuvântat de Dumnezeu, nu este numai ceva științific sau astronomic.

Despre timp sfinţit şi binecuvântat de Dumnezeu mai găsim şi în Cartea Leviticului din Biblie în capitolul (25. 3-5;10-12; 20-21).

Calendarul Bisericii Ortodoxe, nu este o problema pur ştiinţifică cea aparţine doar de astronomie, calendarul face parte din Sfânta Tradiţie a Bisericii, pentru ca istoria ne-a dovedit clar la Revoluţia  Franceza din 1789 şi la Comuna din Paris  din 1871, apoi la instaurarea comunismului în Imperiul Rus 1918.

Toate aceste regimuri ateistice, anticreștine și anticlerical au schimbat era creştină şi calendarul creştin, deci dacă ar fi o problema pur ştiinţifică înseamnă ca am putea accepta aceste calendare, dar nu este o problemă pur științifică, deoarece Calendarul Republican Francez şi al Comunei din Paris au o nouă Eră, ce începe în 1793, săptămâna are 10 zile iar luna 30 de zile, zilele şi lunile având o denumire specială diferita de cea ortodoxă.

„Calendarul republican francez sau Calendar Revoluţie Francez a fost un calendar creat şi implementat în timpul Revoluţiei Franceze, şi utilizate de către guvernul francez, aproximativ 12 de ani de la sfârşitul anului 1793 - 1805, şi pentru 18  zile  la Comuna din Paris în 1871. Noul sistem a fost proiectat în parte pentru a elimina toate influenţele religioase şi regaliste din calendar.”[1]

Structura Calendarului

 În Calendarul republican francez „anul începea la 22 septembrie odată cu  [...]  echinocţiul de toamnă, anul avea 12 luni a câte 30 zile. Lunile se împărţeau în 3 decade astfel dispărând săptămânile. Numele lunilor fuseseră alese din fenomene ale naturii şi agricultură. Lunile încep de la începutul anotimpurilor astronomice precum în zodiacul grec.”[2]

Lunile calendarului erau :

„Toamna:

            Vendémiaire […]

            Brumaire […]

            Frimaire […]

Iarna

            Nivôse […]

            Pluviôse […]

            Ventôse […]

Primăvara

            Germinal […]

            Floréal […]

            Prairial […]

Vara

            Messidor […]

            Thermidor […]

            Fructidor  […]

Zilele decadelor

            primidi, duodi, tridi, quartidi, quintidi, sextidi, septidi, octidi, nonidi, décadi.

Zilele anului

În loc să poarte nume de sfânt, ca în calendarele creştine, fiecare zi este asociată unui mineral, plantă, animal (zilele terminate în cifra 5), sau unei unelte (zile terminate în cifra 0) ”[3].

Dacă cercetăm canoanele Bisericii Ortodoxe vedem ce aceasta sancționează creștinii care țin calendare păgâne sau sărbători păgâne:

„Canonul 62 Trulan (Praznicele și datinile păgânești să nu fie ținute de creștini)

Aşa-zisele Calende şi cele numite Vota şi cele chemate Brumalia, şi prăznuirea care se face în cea dintâi zi a lunii lui martie voim ca de îndată să fie scoase din vieţuirea credincioşilor. […] De aceea, cei care de acum înainte s-ar apuca să facă ceva din cele zise mai înainte, după ce au fost puşi în cunoştinţă, poruncim ca aceştia, dacă ar fi clerici, să se caterisească, iar dacă ar fi laici, să se afurisească.

(24, 51, 65 Trulan[4]; 54 Laodiceea.; 13 Gangra.; 15, 45, 63 Cartagina.)

Canonul 65 Trulan (Datina aprinderii focului la lunile noi să înceteze)

Poruncim de la canonul de faţă (înainte) să înceteze focurile care se aprind de către unii la lunile noi, înaintea sălaşelor proprii de lucruri, sau a caselor, şi pe care, după un obicei vechi, se apucă să le sară. De aceea, oricine ar face ceva de acest fel, dacă ar fi cleric, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească. [...] (IV Împărați. 21, 5-6).

(24, 51, 62 Trulan; 54 iMod.; 13 Gangra.; 15, 45, 63 Cartagina.)”[5]

 Apoi Calendarul Sovietic care „a adăugat cinci apoi şase zile săptămânii de lucru  între 1929 şi 1940 Calendarului Gregorian adoptat de către Rusia în 1918”[6], cu toate că Era începe cu naştere lui Hristos (Anno Domini) formulele î.Hr. (înainte de Hristos) şi d.Hr. (după Hristos) sunt înlocuite cu formulele necreștine î. e.n (înaintea Erei Noastre) şi  e.n. (Era Noastră).

Era Noastră

„Începutul erei noastre este asociat cu naşterea persoanei lui Iisus Hristos, moment care corespunde cu anul 1 al erei noastre sau după Hristos. De la această dată curg anii în ordine crescândă până în zilele noastre sau perioada înaintea erei noastre, înaintea naşterii lui Iisus, în care sunt anii ce curg în ordine descrescândă din ‹‹antiquitas›› până la naşterea lui Iisus.”[7]

 În Calendarul Sovietic, zilele au o denumire specială diferita de cea ortodoxă:

 În Calendarul Sovietic cu Săptămâna de cinci zile utilizat „din toamna anului 1929 până în vara anului 1931, fiecare an calendaristic gregorian a fost, [...] împărțită în 72 de săptămâni de cinci zile, [...] fiecare zi a Săptămânii de cinci zile a fost etichetat de către una din cele cinci culori sau de un numeral roman de la I la V. Fiecărui muncitor i-a fost atribuit o culoare sau un număr pentru identificarea  zilei de odihnă a lui sau ei. [...] Dar dacă soţului ori soţiei, ori rudelor ori prietenilor lor le-au fost atribuite diferite culori sau numere, ei nu ar avea o zi de odihnă comună pentru familia şi viaţa lor socială. [...] Culorile variază în funcţie de sursa consultată. Culoarea Calendarul din 1930 are  zile cu violet, albastru, galben, roşu, verde şi, în această ordine începând cu 1 ianuarie.”[8]

În Calendarul Sovietic cu Săptămâna de șase zile utilizat „din vara anului 1931 până la 26 iunie 1940, în fiecare lună gregoriană a fost, [...] împărțită în cinci săptămâni de șase zile, [...] a şasea zi din fiecare săptămână a fost o zi uniform[9]  pentru toţi lucrătorii, acesta este ziua de 6, 12, 18, 24 şi 30 a fiecărei luni. Ultima zi a 31 zi a luni a fost întotdeauna o zi de lucru suplimentară, în fabrici, care, atunci când se combina cu primele cinci zile ale lunii următoare, făcea şase zile succesive de lucru.”[10]

---

[1] French Republican Calendar, www. wikipedia.org, accesat la data de 4.05.2012.

[2] Calendarul republican francez, www. wkipedia. org, accesat la data de 4.05.2012.

[3] Calendarul republican francez, www. wkipedia. org, accesat la data de 4.05.2012.

[4] Canoane de la a doua sesiune a Sinodul al VI-lea Ecumenic.

[5] Canoanele bisericii ortodoxe, www.comptepv.typepad.fr/canonice/2009/07/canoanele-bisericii-ortodoxe-1.html, accesat la data de 20.12.2013.

[6] Soviet Calendar, www. wikipedia. org., accesat la data de 23.06.2012.

[7] În ce an începe era noastră? , www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/in-ce-an-incepe-era-noastra--58604.html, accesat la data de 7.11.2014.

[8] Soviet Calendar, www. wikipedia. org., accesat la data de 23.06.2012.

[9] De odihnă.

[10] Soviet Calendar, www. wikipedia. org., accesat la data de 23.06.2012.