Babele în folclorul românesc și universal. Partea a I-a

În mitologia românescă Babele ocupă un rol important. Cea mai importantă Babă este Baba Dochia. Marele critic literar român George Calinescu afirmă despre Mitul Babei Dochia, că acesta, „face parte din cele 4 mituri fundamentale care au modelat cultura și spiritualitatea românească alături de Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul.”[1]

Alte Babe din mitologia românească sunt:

„Baba Cloanța, [...]

Baba Coja, [...]

Baba Hârca, [...]

Baba Oarba,”[2] apoi mai este

„Baba Mija”[3] de numele căruia se leagă „un joc de copii”[4].  Jocul de copii denumit „de-a mija este numele dat mai multor jocuri de copii: a) de-a v-ați ascunselea, [...] b) [...] de-a baba-mija,  de-a baba-oarba.”[5] De numele Babei Mija se mai leagă și un dans țărănesc numit „de-a baba-mija.”[6]

Pe teritoriul României a existat și un cult al acestor Babe dovadă este „venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc în mod curent - Babe.”[7] Cele mai cunoscute Babe megalitice de la noi din țară sunt, Babele din  Munții „Bucegi, și Ceahlău”[8]

---

[1] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[2] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[3] Babele (folclor), www.ro.wikipedia.org/wiki/Babele_%28folclor%29, accesat la data de 7.10.2015.

[4] Zile posomorâte, zile senine... , www.zambetdefericire.blogspot.ro/2015/02/zile-posomorate-zile-senine.html, accesat la data de 7.10.2015.

[5] Mijă, www.dexonline.ro/definitie/mij%C4%83, accesat la data de 8.10.2015.

[6] Mijă, www.dexonline.ro/definitie/mij%C4%83, accesat la data de 8.10.2015.

[7] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

[8] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015.

Zeii hinduși. Hinduism Partea a VI-a

1 Zeul Indra este „rege al zeilor minori din Panteonul hindus [...] și zeul ploii.”[1] El este „reprezentat călare pe un elefant”[2]

2 Zeul Kamadeva este „zeul iubirii”[3]

3 Zeul Agni este „zeul focului”[4]

4 Zeul Kubera este „zeul bogățiilor”[5]

5 Zeul Yama este „zeul morții”[6]

---

[1] Ramayana iubirea călăuză, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p.10-17.

[2] Mahâbhârata –așa grăitu-au zeii, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Traducerea Anatol E. Baconsky, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p. 189.

[3] Kamadeva,  www.en.wikipedia.org/wiki/Kamadeva, accesat la data de 3.10.2015.

[4] Ramayana iubirea călăuză, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p. 9.

[5] Ibidem, p. 18.

[6] Yama (Hinduism), www.en.wikipedia.org/wiki/Yama_%28Hinduism%29, accesat la data de 3.10.2015.

Zeii hinduși. Hinduism Partea a V-a

1 Zeul Ganeșa. Este „reprezentat cu cap de elefant patru brațe și călare pe un șobolan.”[1] El este  „zeul cunoașterii și al inteligenței.”[2]

2 Zeița Ganga este „divinitate a fluviului”[3] Gange din India.

3 Zeul Dharma este zeul „justiției, al legii, al bunului mers al lumii”[4]

4 Zeul Vayu este „zeul vântului.”[5]

5 Zeii Asvinii sunt „zei gemeni”[6]. Ei „simbolizează strălucirea răsăritului și apusului, apar pe cer înainte de ivirea zorilor într-un car de aur, aducând comori oamenilor sau înlătură nenorociriele și bolile. Ei sunt doctorii zeilor și sunt zeii medicinei ayurvedice. Sunt reprezentatați ca oameni cu cap de cal.”[7]

---

[1] Mahâbhârata –așa grăitu-au zeii, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Traducerea Anatol E. Baconsky, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p. 19.

[2] Ibidem, p. 19.

[3] Ibidem, p. 23.

[4] Ibidem, p. 31.

[5] Ibidem, p. 31.

[6] Ibidem, p. 31-32.

[7] Ashvins, www.en.wikipedia.org/wiki/Ashvins, accesat la data de 2.10.2015.

Zeul Brahma. Hinduism Partea a IV-a

Zeul Brahma este „unul din zeii principali ai [...] hindușilor, primul creat și creator al tuturor lucrurilor. Este reprezentat adeseori cu patru brațe și patru capete.”[1]

---

[1] Mahâbhârata –așa grăitu-au zeii, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Traducerea Anatol E. Baconsky, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p. 20.

Avatarurile zeului Vișnu. Hinduism Partea a III-a

Vișnu este zeul „care apără universul și restabilește armonia.”[1] Acest zeu este „reprezentat drept cel care doarme meditând, adesea figurat culcat pe apa primordială, unde șarpele Șeșa îi servește drept saltea”[2]

Zeul Vișnu s-a întrupat în 8 avataruri pentru a salva lumea creată din diferite situații.

„1 Peștele (mataya)

Regele Manu Vaivasvata primește într-o zi un peștișor. Acesta crește atât de rapid încât regele s-a văzut nevoit să-l mute din vasul în care-l ținea într-un lac, apoi în mare, într-atât ajunsese de uriaș. Atunci peștele l-a anunțat pe rege că va urma un potop și l-a sfătuit să construiască un vapor pe care să se îmbarcheze împreună cu câte o pereche din fiecare exemplar creat. Odată sfârșit potopul, peștele Vișnu a condus vaporul lui Manu, singurul supraviețuitor uman, pe Munții Nordului, pentru a aștepta retragerea apelor.

2 Broasca țestoasă (kurma)

Vișnu s-a întrupat într-o țestoasă uriașă pentru a susține pământul care, plutind pe ocean, risca să se scufunde.

3 Mistrețul (varaha)

Pământul zace, prizonier, pe fundul oceanului. Transformat în mistreț, Vișnu îl smulge apelor și îl susține cu colții.

4 Omul-leu (nara-simba)

Un demon devastează pământul cu cruzime, iar oamenii și animalele nu pot împiedica distrugerea. Transformându-se într-o ființă monstroasă, pe jumătate om, pe jumătate animal, Vișnu reușește să-l înfrângă.

5 Piticul (vamana)

Gigantul Bali le făcea viața amară zeilor. Transformat în pitic, Vișnu încheie un accord cu acesta: «Trei pași de-ai mei vor delimita spațiul rezervat zeilor, restul îți aparține.» Gigantul acceptă. Dar în trei pași, Vișnu cuprinse întâi Cerul, apoi Pământul, după aceea Infernul. De unde și porecla «Trei Pași».

6 Rama, omul cu securea (parașurama)

Transformat în om, el masacrează cu securea un mare număr de războinici care voiau să obțină puterea doar pentru ei, înlăturând casta brahmanilor.

7 Rama

Acest avatar este chiar tema epopeii Ramayana.

8 Krișna (cel negru)

Și în acest avatar Vișnu se încarnează într-o familie princiară din nordul Indiei, ca al optulea fiu al regelui Vasudeva. Este celebru cântul Bhagavad-Gita, unde Krișna îi explică lui Arjun (fiul lui Indra și unul dintre cei cinci frați Pandavi) ce este o luptă dreaptă, justificată, purtată cu sufletul împăcat.”[3]

---

[1] Ramayana iubirea călăuză, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, p. 10.

[2] Ibidem,  p. 69.

[3] Mahâbhârata –așa grăitu-au zeii, Colecția Labirint coordonată de Cristina Ștefănescu, Cristina Jinga, Liana Gomboșiu și Gabriela Dobrișan, Traducerea Anatol E. Baconsky, Editura Prietenii Cărții, București, 1998, pp. 112-114.