miercuri, 11 noiembrie 2015

Baba Caia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VI-a




„În apropierea localităţii Coronini se ridică semeaţă din apele Dunării stânca Baba Caia, marcând intrarea propriu-zisă în Clisura Dunării. [...]


Legenda stâncii Babacaia

Una dintre legendele Stâncii Babacaia arată că între un moş şi o babă era o ceartă veşnică.
Moşul, Zeul Saturn, spunea că iarba se coseşte, iar baba, Gaia, Marea Zeiţă, afirma că iarba se tunde cu foarfeca. Înfuriat, moşul o aruncă pe babă în Dunăre. De pe fundul Dunării, aceasta îşi susţine cu îndârjire afirmaţia, ridicând două degete deasupra apei, sub formă de foarfecă pentru a-i demonstra moşului că iarba se tunde. Cele două degete bifurcate s-au transformat în stânca Baba Caia.”[1]
Baba Caia poate fi o zeitate stăpână a lânii tunse cu foarfeca de pe oi.
Prin faptul că Baba Caia este un colț de stâncă se aseamănă celor mai cunoscute Babe megalitice de la noi din țară din  Munții „Bucegi, și Ceahlău.”[2]

Stânca Baba Caia


Sursa fotografiei[3]



[1] Corina Macavei, Legenda Stâncii Baba Caia, situată în mijlocul Dunării, unică pe tot parcursul fluviului. Cum s-au transformat degetele unei babe într-un monument natural, în „Adevărul”, www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/legenda-stancii-baba-caia-situata-mijlocul-dunarii-unica-parcursul-fluviului-s-au-transformat-degetele-babe-intr-un-monument-natural-1_55d8587ff5eaafab2ccf0e77/index.html, accesat la data de 11.11.2015.
[2] Mistere romanesti. Cine este Baba Cloanta?,  www.descopera.ro/cultura/5499924-mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta, accesat la data de 7.10.2015. 
[3] Legendele cazanelor: Stânca Babacaia, www.buletindemehedinti.ro/2014/05/04/legendele-cazanelor-stanca-babacaia/, accesat la data de 11.11.2015.

Baba Gaia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a V-a



 
Baba Gaia apare în folclorul românesc într-un „ joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără «puii» înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe «gaia»; de-a puia-gaia.”[1] . [2]
Mai trebuie să remarcăm, faptul că, gaia este o „pasăre migratoare din ordinul răpitoarelor, cu pene ruginii, cu ciocul coroiat și cu gheare puternice; se hrănește cu păsări, cu mamifere mici și cu mortăciuni (Milvus milvus).”[3]
Baba Gaia poate fi o zeitate stăpână peste păsările de pradă sau poate o zeitate stăpână peste popoarele migratoare care năvăleau și prădau teritoriul țării noastre.



[1] Babele, www.dexonline.ro/definitie/babele, accesat la data de 11.11.2015.
[2] Jucării și jocuri de copii, www.ro.wikisource.org/wiki/Juc%C4%83rii_%C8%99i_jocuri_de_copii, accesat la data de 11.11.2015.
[3] Gaia, www.dexonline.ro/definitie/gaia, accesat la data de 11.11.2015.

Baba Yoma. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a IV-a



 
În „folclorul poporului komi există Baba Yoma.”[1]
„Poporul Komi este un grup etnic a cărui patrie este în Nord-Estul Rusiei europene în jurul bazinelor râurilor Vychegda, Pechora și Kama. Ei trăiesc mai ales în Republica Komi, Perm Krai,  Oblastul Murmansk, Okrugul Autonom Khanty-Mansi, și Okrugul Autonom Yamalo-Nenets din Federația Rusă. Ei fac parte din ramura Permian a popoarelor fino-ugrice.”[2]


[1] Komi mythology, www.en.wikipedia.org/wiki/Komi_mythology , accesat la data de 10.11.2015.
[2] Komi peoples, www.en.wikipedia.org/wiki/Komi_peoples, accesat la data de 10.11.2015.

Baba Yaga. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a III-a





„Baba Yaga este o vrăjitoare celebră din Răsărit, bine-cunoscut în Rusia”[1], probabil și în Ucraina și Belarus.
În mitologia și „folclorul slav,  [...] ea este una dintre un trio de surori cu același nume.”[2]
„Baba Yaga este  probabil o fată bătrînă nemăritat. Cu toate acestea, [...] trăiește cu o fiică, Marinka. ”[3]
Ea „locuiește în adâncul pădurii într-o colibă de obicei descrise ca stând în picioare pe pulpe de pui (sau, uneori, pe un singur picior de pui).”[4]  Baba Yaga „ mânca copii”[5] și se deplasează „zburând prin aer într-un mojar, folosind pisălogul ca o cârmă și măturând urmele din spatele ei cu o mătură făcută din mesteacan argintiu. Baba Yaga folosește, de obicei, un coș pentru a zbura în și pe mojarul ei.”[6]
 Baba Yaga apare frecvent, fie ca o binefăcătoare sau o ticăloasă, sau poate fi cu totul ambiguă.”[7]


[1] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.
[2] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015
[3] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.
[4] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015
[5] Baba Yaga – Russiapedia Of Russian origin, www.russiapedia.rt.com/of-russian-origin/baba-yaga/ , accesat la data de 29.10.2015.
[6] Ibidem, accesat la data de 29.10.2015.
[7] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015.

Babele în folclorul românesc și universal. Partea a II-a


În mitologia  „slovacilor și a cehilor există Ježibaba”.[1]
În mitologia „sârbilor există Baba Korizma, Gvozdenzuba («Dinți de fier»)”[2]
În mitologia „croaților și a bozniacilor există Baba Roga”[3]
În mitologia „slovenilor există Baba Pehtra”[4]



[1] Baba Yaga,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Yaga , accesat la data de 28.10.2015.
[2] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.
[3] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.
[4] Ibidem, accesat la data de 28.10.2015.