Fântâna Baba Lupa. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXVIII-a.

           Fântâna Baba Lupa se află în Regiunea Doljului.

Această Fântână care poartă denumirea de Babă este învăluită de mai multe legende.

O legendă spune că „în timpul unei ierni aprige, o tânără fecioară a venit să ia apă, dar a fost atacată de un lup. O bătrână care trecea prin zonă a auzit țipetele fetei și i-a sărit în ajutor. Fata s-a salvat urcându-se în copac, iar baba a fost sfâșâiată de lup. De atunci, fântâna s-a numit Baba Lupa, adică baba mâncată de lup.”[1]

O altă legendă spune că „cine va bea apă de la cismeaua Baba Lupa, va rămâne în Calafat.”[2]

---

[1] Crima de la Baba Lupa. Ulmul secular, făcut arșice în câteva minute, www.republicaoltenia.ro/crima-de-la-baba-lupa-ulmul-secular-facut-arsice-in-cateva-minute/ , accesat la data de 24.11.2016.

[2] Marti va avea loc sfintirea fantanii Baba Lupa. Toti calafetenii sunt invitati, www.ziaruldecalafat.ro/marti-va-avea-loc-sfintirea-fantanii-baba-lupa/ , accesat la data de 24.11.2016.

Baba Leto. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXVII-a.

              În cultura unor popoare slave o toamnă călduroasă poartă denumirea de Baba Leto.

Baba Leto „înseamnă Baba Vară la unele popoarele slave ca de exemplu : Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia, Croația, Boznia, Cehia și Polonia.”[1]. [2]

---

[1] Babje leto - Grandmother's summer, www.oldeuropeanculture.blogspot.ro/2016/03/babje-leto-grandmothers-summer.html , accesat la data de 30.09.2016.

[2] Indian summer, www.en.wikipedia.org/wiki/Indian_summer , accesat la data de 30.09.2016.

Cântece care invocă Babele și Ploaia în cultura românească. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXVI-a.

             În cultura românească s-au păstrat unele cântece care invocă Babele și Ploaia.

Unele din aceste cântece sunt:

1. Plouă, plouă babele se ouă ;

Ouăle sunt de lut

Să ploaie mai mult.

2. „Ploua, ploua, babele se oua

Ploaia s-a oprit, babele-au murit?”[1]

3. „Plouă, plouă, plouă, babele se ouă, în cotarcă nouă.”[2]

4. „Plouă, plouă, babele se ouă, într-o casă nouă.”[3]

5. „Plouă, Plouă Babele se ouă!

....

Caramidă nouă

dă Doamne să plouă

....

Caramidă lucitoare

dă Doamne să fie soare

...

Caramidă rea

dă Doamne să stea”[4]

În mitologia românească Paparuda este una dintre zeitățile aducătoare de ploaie, în regiunea Bihorului  „numele bihorean al paparudei este Babaruga.”[5]

---

[1] Ploua, www. alinam.ro/ganduri/ploua/, accesat la data de 30.09.2016.

[2] Plouă, plouă, plouă, babele se ouă, în cotarcă nouă, www.corabogdan.wordpress.com/2011/09/15/ploua-ploua-ploua-babele-se-oua-in-cotarca-noua/, accesat la data de 30.09.2016.

[3] Plouă, plouă, babele se ouă, într-o casă nouă !!, www.horeasibisteanu.blogspot.ro/2008/07/ploua-ploua-babele-se-oua-intr-o-casa.html , accesat la data de 30.09.2016.

[4] De la lume adunate... , www.rxndra.blogspot.ro/2009/01/de-la-lume-adunate.html , accesat la data de 30.09.2016.

[5] Paparuga, www.dexonline.ro/definitie/paparuga, accesat la data de 30.09.2016.

Stânci denumite Baba în Ucraina care aparțin poporului migrator turc al cumanilor. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXV-a.

            Poporul migrator turc Cuman-Kipchak din Evul Mediu care s-a așezat în țări ca : Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria și Ungaria, avea în componența religiei sale cultul Babelor de piatră.

„Babe de piatră sculptate [...] au fost ridicate în Ucraina [...] de popoarele turce în secolele al VI-lea – XIII-lea, în special de cumani.”[1]

---

[1] Baba Stone, Internet Encyclopedia of Ukraine, www.encyclopediaofukraine.com/display.asp?linkpath=pages\S\T\StonebabaIT.htm, accesat la data de 12.09.2016.

Stânci denumite Baba în Ucraina, Rusia, Kârgâzstan, Mongolia și alte țările ale Asiei Centrale. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXIV-a.

În aceste țări sau găsit mai multe babe sculptate în piatră ele fiind denumite de istorici Kurgan stelae, iar de populație babe.

Stelae Kurgan se numesc „în mongolă хүн чулуу adică oameni de piatră, în rusă каменные бабы adică  babe de piatră, în ucraineană Баби кам'яні adică babe de piatră, în kârgâstaneză balbal [...] cuvântul balbal este probabil un cuvânt turcesc care înseamnă strămoș sau bunic [...]

Astfel de stelae se găsesc în număr mare în sudul Rusia, Ucraina, Prusia, sudul Siberiei, Asia Centrală și Mongolia.”[1]

Stelae Kurgan aparțin Culturi Kurgan din Perioada Preistorică.

---

[1] Kurgan stelae, www.en.wikipedia.org/wiki/Kurgan_stelae , accesat la data de 20.08.2016.

Stânci denumite Baba în Polonia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXIII-a.

             În Polonia în Regiunea Prusiei se află mai multe stânci sculptate numite Baba.

Babele din Regiunea Prusiei sunt:

„Baba de la Bronowo,

Baba de la Mozgowo,

Baba de la Nipkowo,

Baba de la Torun,

Babele de la Gdansk”[1]

„Baba Hag din Gdansk”[2]

„Baba de la Piątnicy, încorporat în fundația Bisericii din Piątnicy”[3]

Baba din Olsztyn se află „în curtea Castelului Warmia din Olsztyn.”[4] În Regiunea Prusiei și a Olsztynului „se mai găsesc 21 de Babe.”[5]

În localitatea Bartoszyce se află două „Babe de piatră [...], așezate împreună cu un bol de piatră în Piața intersecției Maria Curie-Sklodowska și Eroilor din Varșovia.”[6]

Există două legende în legătură cu aceste două Babe de piatră din Bartoszyce : „Legenda Prințesei prusace Gustebalda și fiica Regelui Pește din Fluviul Lyna”[7] și „Legenda Prințului Vrăjitor Barto”[8]

Pe lângă cele 21 de Babe de piatră care au fost găsite în Prusia „a mai fost descoperită de arheologi o Babă de piatră în  Poganów”[9]

---

[1] Category: Stone babas from Old Prussia, www.commons.wikimedia.org/wiki/Category:Stone_babas_from_Old_Prussia ,  accesat la data de 23.06.2016.

[2] File: Prussian Hag.jpg,  www.commons.wikimedia.org/wiki/File:Prussian_Hag.JPG , accesat la data de 23.06.2016.

[3] File: Pruska baba.jpg, www.commons.wikimedia.org/wiki/File:Pruska_baba.jpg , accesat la data de 23.06.2016.

[4] Agnieszka Szukuć, Historia pewnej baby, în Wydarzenia Naszemiasto.pl Olsztyn, www.olsztyn.naszemiasto.pl/artykul/historia-pewnej-baby,1044205,art,t,id,tm.html , accesat la data de 23.06.2016.

[5] Ibidem, accesat la data de 23.06.2016.

[6]  Piotr Jaworski, Kamienne Baby w Bartoszycach, www.rmf.fm/swoja-droga/show,289,kamienne-baby-w-bartoszycach.html , accesat la data de 23.06.2016.

[7] Ibidem, accesat la data de 23.06.2016.

[8] Tomasz Miroński, Bartoszyce: Bartel i Gustebalda, tysiącletnie posągi dawnych Prusów, în Moje Mazury, www.mojemazury.pl/14848,Bartoszyce-Bartel-i-Gustebalda-tysiacletnie-posagi-dawnych-Prusow.html#axzz4Du8ioUew , accesat la data de 23.06.2016.

[9] Stone “baba” found by archaeologists in Poganów, www.scienceinpoland.pap.pl/en/news/news,65779,stone-baba-found-by-archaeologists-in-poganow.html , accesat la data de 23.06.2016.

Stânci denumite Baba în Croația. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXII-a.

                În Croația se află mai multe regiuni unde se află stânci denumite Baba.

„1. Babele din Insula Krk

 2. Baba de la Grobnik

 3. Babele din Regiunea Istriei și Velebit”[1]

Babele din Regiunea Istriei și Velebit.

Pe Munții Velebit se află mai multe „capele ale ciobanilor [...] la aceaste capele [...] altarul este [...] o rocă, care a existat acolo înainte de construirea bisericii. Această rocă [...] în Croația este cunoscut sub numele de [...] Piatra Vie [...] sau Baba.”[2]

Babele din Capelele Ciobănești de la Velebit sunt următoarele :

„1. Baba de la Capela din Platoul Jezera [...] cu hramul Adormirea Maici Domnului. [...]

 2. Baba de la  Capela din Veliko Rujno [...] cu hramul Adormirea Maici Domnului. [...]

 3. Baba de la Capela din Malo Rujno [...] cu hramul Maici Domnului. [...]

 4. Baba de la  Capela din Trecătoarea Grabov dol-Mala Paklenica [...] cu hramul Sfântul Iacov. [...]

 5. Baba de la Capela din Platoul Libinje sub dealul Sveto brdo [...] cu hramul Sfântul Anton.”[3]

---

[1] Jelka Vince-Pallua, Department of Ethnology and Cultural Anthropology, Faculty of Humanities and Social Sciences, University of Zagreb, Croatia, History and Legend in Stone: to Kiss the Baba, Studia ethnologica Croatica, Vol.7/8 No.1 March 1999, 10hrcak srce (Portal of Scientific Journal of Croata), www.hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=90219&lang=en , accesat la data de 28.05.2016.

[2] Shepherd's chapels from Velebit, www.oldeuropeanculture.blogspot.ro/2016/04/shepherds-chapels-from-velebit.html, accesat la data de 28.05.2016.

[3] Ibidem, www.oldeuropeanculture.blogspot.ro/2016/04/shepherds-chapels-from-velebit.html, accesat la data de 28.05.2016.

Stânci denumite Baba în Macedonia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XXI-a.

1. „Babele de la Stip”[1]. Aceste Babe se află lângă orașul Stip din Macedonia.

2. Skameneta Baba. Aceste Babe sunt niște „roci de granit de origine vulcanică deasupra localității Skameneta Baba.”[2] Skameneta Baba înseamnă în limba macedoneană „baba pietrificată.”[3]

---

[1] Baba, www.oldeuropeanculture.blogspot.ro/2014/05/baba.html , accesat la data de 27.04.2016.

[2] Prilep développe le tourisme volcanique, www.bn-mk.org/fr/content/prilep-d%C3%A9veloppe-le-tourisme-volcanique.html , accesat la data de 27.04.2016.

[3] Ibidem, accesat la data de 27.04.2016.

Stânci denumite Baba și Moșul. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XX-a

1. În Regiuna Mehedinț „deasupra tunelului feroviar din apropierea localităţii Gura Văii, lângă Hidrocentrala Porţile de Fier I, se zăreşte din depărtare, mergând pe Drumul European 70, o formaţiune stâncoasă  [...] denumită Moșul și Baba”[1]

2. În Regiunea Sălajului se află „ Pietrele Moșul și Baba, situate la o altitudine de 400 m, la cca. 2 km est de satul Someş - Guruslău, comuna Năpradea şi de DJ 108E, în  Rezervaţia naturală Pietrele Moşu şi Baba [...] lângă izvoarele pârâului Valea Caselor, [...] pe culmea Dealul Poieniţei”[2]

3. În Regiunea Dobrogei se află stâncile denumite Moșul și Baba, ele sunt două „stânci îngemănate [...] scăldate de Dunăre  [...] în apropierea ținuturilor cetății Carsium, de la Hârșova.”[3]

---

[1] Corina Macavei, Legenda bătrânului de piatră care veghează intrarea în Severin. Muncitorii care i-au dinamitat „perechea“ ar fi fost mai apoi blestemaţi, în „Adevărul”, www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/legenda-batranului-piatra-vegheaza-intrarea-severin-muncitorii-i-au-dinamitat-perechea-fost-mai-apoi-blestemati-1_54eafe5f448e03c0fde5d700/index.html , accesat la data de 17.02.2016.

[2] Traseu 1 - Ariile Naturale protejate de pe Valea Someșului, www.descoperasalajul.ro/traseu-1-ariile-naturale-protejate-de-pe-valea-somesului, accesat la data de 17.02.2016.

[3] Din poveștile uitate ale Dobrogei Legenda Moşului şi a Babei, care veghează Dunărea de secole, la Hârșova, www.101stiri.ro/legenda-mosului-si-a-babei-care-vegheaza-dunarea-de-secole-la-harsova , accesat la data de 17.02.2016.

Stâncile Baba Dochia. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XIX-a

               În România există mai multe stânci care poartă denumirea de Baba Dochia.

Stânci denumite Baba Dochia:

Baba Dochia sau „Stânca Dochia din Munții Ceahlăului. [...] La baza stâncii ia naştere unul dintre izvoarele Pârâului Izvorul Alb [...] iar  în împrejurimile Stâncii Dochia, prin pădure, sunt împrăştiate multe pietre albe (din calcar), numite de locuitorii meleagurilor megieşe şi de ciobani Oile Dochiei.”[1]

Baba Dochia din Munții „Șureanu [...] care se află sub Vârful lui Pătru (2130 m). [...] Pe culmea Platoul Negrileasa din Munții Trascău  se gaseste Scaunul Babei Dochia [...] în Munții Cozia se găsește Dochia fără Cojoace, în Munții Țarcu sub vârful Țarcu se găsește Vijgalaul Babei Dochia.”[2]

---

[1] Legende din Ceahlău, www.cabana-dochia.ro/legende-din-ceahlau/ , accesat la data de 12.02.2016.

[2] Megaliți antropomorfi în Carpații României,  www.nestinvest.ro/floares.ro/ , accesat la data de 16.02.2016.

Babele din Bucegi. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVIII-a

             În Regiunea Prahovei aproape de orașul Bușteni în Munții Bucegi se află celebrele stânci denumite Babele din Bucegi.

Pe lângă celebrele stânci denumite Babele din Bucegi, în Munții Bucegi, se mai află și alte stânci denumite Babe.

            Celelalte stânci denumite Babe sunt : „Baba Mare”[1] ,  „Sărutul Babelor”[2].

Probabil și în zona denumită „Piciorul Babelor”[3] pot fii niște stânci denumite Babe sau Piciorul Babelor.

---

[1] Baba Mare-Stanca,  www.gnm.ro/sitenou/foto_prim.php?page=1&idcat=12 , accesat la data de 3.02.2016.

[2] Stânci Denumite, www.floares.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=63&Itemid=72&lang=ro , accesat la data de 3.02.2016.

[3] Parcul Natural Bucegi - Trasee turistice, www.bucegipark.ro/obiective.php?show=trasee_turistice , accesat la data de 3.02.2016.

Baba Coziei. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a XVII-a

               În Regiuna Vâlcei „în Muntele Cozia se află Baba Coziei.”[1]

Baba Coziei este o stâncă care poartă denumirea de babă.

---

[1] Cristian Duminecioiu, Misterul de la Cozia, în „Avantaje”, www.avantaje.ro/articol/misterul-de-la-cozia-915132 , accesat la data de 16.01.2016.